Page
: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Poetry 2005-10-15 (7444 hits
)
Angelina
:
Poetry 2005-10-15 (6296 hits
)
Armingenii
:
Poetry 2005-10-15 (6082 hits
)
Atque nos!
:
Poetry 2005-10-15 (7979 hits
)
Baladă
:
Poetry 2009-01-21 (10740 hits
)
Balada albaneză
:
Poetry 2008-11-03 (7948 hits
)
Biserica ruinată
:
Poetry 2005-10-15 (9185 hits
)
Blăstăm de mamă
:
Poetry 2005-10-15 (12122 hits
)
Blestemul trădării
:
Poetry 2005-10-15 (6364 hits
)
Brâul Cosânzenii
:
Poetry 2005-05-21 (5700 hits
)
Cântă pilotul
:
Poetry 2005-10-15 (6297 hits
)
Cântec
: poezii pentru copii
Poetry 2005-06-17 (93321 hits
)
Cântec
:
Poetry 2005-10-15 (6887 hits
)
Cântec
:
Poetry 2005-10-15 (8056 hits
)
Cântec (XXXI)
:
Poetry 2005-06-18 (16634 hits
)
Cântec ostășesc
:
Poetry 2005-10-15 (6640 hits
)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Poetry 2005-10-15 (6293 hits
)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Poetry 2005-08-03 (12124 hits
)
Ceas-rău
:
Poetry 2005-11-11 (6666 hits
)
Cetatea Neamțului
:
Poetry 2005-09-06 (34179 hits
)
Chindia
:
Poetry 2008-02-06 (5391 hits
)
Colindatorii
:
Poetry 2002-12-28 (109913 hits
)
Cornul
: Baladă germană
Poetry 2005-11-11 (6410 hits
)
Crăiasa zânelor
:
Poetry 2005-04-28 (6868 hits
)
De profundis
:
Poetry 2005-11-11 (6469 hits
)
Decebal cătră popor
:
Poetry 2006-03-22 (9589 hits
)
Doina
:
Poetry 2005-11-11 (21227 hits
)
Draga mamei
:
Poetry 2005-11-11 (7582 hits
)
Dragoste învrăjbită
:
Poetry 2005-11-11 (9752 hits
)
Dragostea păcurărească
:
Poetry 2005-11-11 (6219 hits
)
Dunărea și Oltul
:
Poetry 2005-11-11 (9443 hits
)
Dușmancele
:
Poetry 2002-08-11 (40093 hits
)
El Zorab
:
Poetry 2004-01-07 (134157 hits
)
Ex ossibus ultor!
:
Poetry 2006-03-22 (8471 hits
)
Fatma
:
Poetry 2002-06-15 (7975 hits
)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Poetry 2005-08-06 (6571 hits
)
Fragment epic
:
Poetry 2005-11-11 (6195 hits
)
Fulger
:
Poetry 2005-11-11 (7250 hits
)
Golia ticălosul
:
Poetry 2005-11-11 (5991 hits
)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Poetry 2003-11-26 (49495 hits
)
Ideal
:
Poetry 2005-11-11 (11327 hits
)
Iedera
:
Poetry 2008-02-06 (8729 hits
)
Imnul studenților
:
Poetry 2006-04-05 (6139 hits
)
În miezul verii
:
Poetry 2005-05-03 (22703 hits
)
Inima mamei
:
Poetry 2002-10-21 (17580 hits
)
Ispita
:
Poetry 2005-04-28 (8706 hits
)
La oglindă
:
Poetry 2002-08-11 (19039 hits
)
Lordul John
:
Poetry 2005-07-15 (35234 hits
)
Lupta vietii
:
Poetry 2002-09-23 (10760 hits
)
Mama
:
Poetry 2002-08-11 (12238 hits
)
Page
: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biography
George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Recommended Reading
