Page
: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1
Cântec
:
 Poetry 2005-01-30 (14071 hits
)
Cântec
: din Argotice
Poetry 2005-02-27 (11786 hits
)
Cântec
: din Argotice
Poetry 2005-02-27 (10891 hits
)
Cântec
: Despărțire de o vârstă
Poetry 2005-07-02 (12267 hits
)
Cântec
: din volumul "Carta Magna"
Poetry 2006-06-18 (10066 hits
)
Cântec
: text manuscris
Poetry 2008-01-30 (14927 hits
)
Cântec
: Ciolănoasă-mi stă vederea...
Poetry 2009-07-27 (9331 hits
)
Cântec
: Mă învelesc de frig într-o speranță...
Poetry 2009-07-27 (9675 hits
)
Cântec
: Când văd limacșii mi se face scârbă...
Poetry 2009-07-28 (9686 hits
)
Cântec
: Căzut în zăpadă și stâlcind fără de voie...
Poetry 2009-08-03 (9103 hits
)
Cântec
: Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Poetry 2009-08-04 (9479 hits
)
Cântec
: De dor de tine...
Poetry 2009-08-04 (11525 hits
)
Cântec
: Câtă istorie și ce trecut...
Poetry 2009-08-04 (10118 hits
)
Cântec
:
Poetry 2009-08-05 (20928 hits
)
Cântec
: Ficțiunile adolescenței
Poetry 2009-08-05 (13827 hits
)
Cântec
: Se urâțise trupul gândit...
Poetry 2009-08-05 (10775 hits
)
Cântec
:
Poetry 2009-08-05 (10684 hits
)
Cântec de dor
:
Poetry 2002-06-20 (9579 hits
)
Cântec de dragoste la marginea mării
:
Poetry 2002-09-13 (10684 hits
)
Cântec de drum
:
Poetry 2003-06-05 (9718 hits
)
Cântec de iarnă
: Sensul iubirii -1960-
Poetry 2002-06-25 (10504 hits
)
Cântec de iarnă
:
Poetry 2005-02-27 (11505 hits
)
Cântec de încurajare
:
Poetry 2003-03-29 (12181 hits
)
Cântec de lume
: Argotice (1955)
Poetry 2005-08-29 (10508 hits
)
Cântec de lună nouă
: Argotice (1955)
Poetry 2005-08-29 (10940 hits
)
Cântec de pauză
:
Poetry 2009-08-01 (9220 hits
)
Cântec de primăvară
:
Poetry 2003-04-01 (26940 hits
)
Cântec de trei
:
Poetry 2004-01-18 (10952 hits
)
Cântec fără răspuns
:
Poetry 2002-09-14 (10206 hits
)
Cântec liniștit
:
Poetry 2003-03-24 (10954 hits
)
Cântec nesocotit
: Argotice
Poetry 2005-04-24 (10668 hits
)
Cântec pentru crăpatul zorilor
:
Poetry 2009-02-21 (8712 hits
)
Cântec singur
:
Poetry 2005-10-15 (9533 hits
)
Cântec singur
:
Poetry 2005-10-15 (14457 hits
)
cântec trist
:
Poetry 2002-11-23 (8919 hits
)
Cântec vechi de lună nouă
:
Poetry 2005-02-27 (12886 hits
)
Cântecul privirilor
:
Poetry 2005-08-29 (9862 hits
)
Cantos II
: Nichita Stanescu insotit de Aurelian Titu Dumitrescu
Poetry 2005-04-07 (9898 hits
)
Cărăbușul de arama
: pentru copii
Poetry 2005-06-09 (14621 hits
)
Cârciumă veche
:
Poetry 2009-08-01 (9076 hits
)
Către Eminescu
:
Poetry 2012-06-23 (15474 hits
)
Către fântânar
:
Poetry 2003-03-19 (9960 hits
)
Către Galateea
:
Poetry 2004-02-11 (10187 hits
)
Către Hypnos
:
Poetry 2003-05-13 (9837 hits
)
Către Laura
:
Poetry 2006-03-10 (11427 hits
)
Către Titu...
:
Essay 2004-04-22 (13906 hits
)
Către ultimul actor
:
Poetry 2003-07-21 (9701 hits
)
Căutarea tonului
:
Poetry 2009-05-05 (14908 hits
)
Cavaler al florii de cireș
:
Poetry 2002-12-03 (9168 hits
)
Cavalerul
:
Poetry 2009-07-28 (6748 hits
)
Page
: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biography
Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.
Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.
A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).
În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.
În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.
1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.
|
Recommended Reading
