Page
: 1
Aforisme
: Prose 2004-10-19 (21020 hits
)
Aforisme(II)
: Prose 2009-08-19 (10874 hits
)
Aforisme(III)
: Prose 2009-08-19 (9415 hits
)
Aforisme(IV)
: Prose 2009-08-24 (9681 hits
)
Aforisme(V)
: Prose 2009-08-24 (10101 hits
)
Aforisme(VI)
: Prose 2009-08-31 (10516 hits
)
Căderea în timp
: fragmente Prose 2004-10-09 (15318 hits
)
Cartea amăgirilor
: fragment Prose 2002-12-04 (12808 hits
)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Prose 2003-11-19 (16746 hits
)
Des larmes et des saints, extraits
: Prose 2010-06-04 (10675 hits
)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Prose 2014-11-06 (6869 hits
)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Prose 2009-10-10 (10028 hits
)
Du saint au cynique
: Prose 2010-06-03 (9121 hits
)
D’amour amer…
: Prose 2010-06-03 (10261 hits
)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Prose 2014-11-05 (7011 hits
)
foloasele exilului
: fragment Prose 2004-09-27 (10117 hits
)
Lacrimi și sfinți
: fragmente Prose 2005-07-16 (13239 hits
)
Le bonheur…
: Prose 2011-05-16 (7453 hits
)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
: Prose 2010-06-05 (9387 hits
)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente) Prose 2005-05-19 (9757 hits
)
Murmures à la solitude
: Prose 2010-06-05 (7495 hits
)
Pe culmile disperării (1)
: Prose 2003-06-28 (9015 hits
)
Pe culmile disperării (2)
: Prose 2003-06-28 (12029 hits
)
Pe culmile disperării (3)
: Prose 2003-06-28 (8220 hits
)
Pe culmile disperării (4)
: Prose 2003-06-28 (8312 hits
)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940 Prose 2005-02-12 (7855 hits
)
rugă inutilă 1
: Prose 2004-03-14 (8374 hits
)
rugă inutilă 2
: Prose 2004-03-19 (8222 hits
)
rugă inutilă 3
: Prose 2004-04-18 (9547 hits
)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment Prose 2004-02-18 (10648 hits
)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor" Prose 2004-02-17 (9600 hits
)
Vanité de la compassion
: Prose 2010-06-04 (7517 hits
)
Page
: 1 |
|

|
|
|
Biography
Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|